Ian 252013
 
Compresoarele servesc pentru comprimarea aerului şi a gazelor pînă la presiuni de 2 000 kgf/cm2 şi chiar mai mari. In vederea realizării unor presiuni inalte şi foarte înalte se folosesc compresoarele volumice (cu piston, cu organ de comprimare rotitor), iar pentru realizarea unor presiuni mici şi medii compresoarele cu rotor (sau turbocompresoarele).

Sectiune Compresor

Supapa Refulare

Comprimarea gazului se realizează prin mişcarea pistonului în cilindru. Arborele cotit este acţionat de un motor (electric, cu abur, cu ardere internă etc.) prin intermediul unui volant. Biela, articulată cu un capăt cu arborele cotit, iar cu celălalt capăt cu pistonul, transformă mişcarea rotativă a arborelui cotit într-o mişcare de du-te-vino a pistonului în cilindru. Supapele plate, prevăzute cu resorturi pentru reglarea obturatorului, reacţionează la variaţiile de presiune produse de mişcarea pistonului. La admisie, mişcarea pistonului produce în cilindru o subpresiune, obturatorul se ridică şi gazul pătrunde în cilindru. Cînd pistonul se deplasează în sens invers, supapa de admisie se închide, datorită suprapresiunii create, şi începe comprimarea gazului pînă ce pistonul ajunge la punctul mort. In acest moment, presiunea în cilindru este suficient de mare pentru ca obturatorul supapei de refulare să se ridice, permiţînd astfel evacuarea gazului în conducta de refulare. Resortul supapei de refulare nu opune o rezistenţă prea mare, deoarece la sfîrşitul cursei de comprimare presiunea în conducta de refulare este numai cu puţin mai mică decît presiunea în cilindru. Presiunea din conducta de refulare menţine închisă supapa de refulare cînd are loc admisia gazului în cilindru.

In cele mai multe cazuri, instalaţiile cu compresoare cu piston sînt prevăzute cu rezervoare intermediare (denumite rezervoare-tampon), care sînt ţinute sub presiune. Punctele de  consum sînt alimentate, de regulă, de la aceste rezervoare-tampon.

Diagrama Indicatoare

Schema Compresor

Modul de lucru al compresoarelor cu piston este caracterizat de aşa-numita diagramă indicatoare, care reprezintă ciclul de funcţionare a compresorului. In această diagramă estetrasată curba variaţiei presiunii cu volumul la o rotaţie a arborelui cotit, deci în timpul unei curse a pistonului. Linia 1 reprezintă admisia gazului în cilindru la presiunea spaţiului de aspiraţie; la aceeaşi presiune, volumul gazului în cilindru creşte. Linia 2 reprezintă compresia gazului pînă la presiunea de debitare; presiunea creşte, iar volumul se micşorează. Linia 3 reprezintă refularea gazului la presiunea de debitare: la presiune constantă, volumul gazului în cilindru se micşorează. Linia 4 reprezintă expansiunea gazului comprimat, dar neevacuat la începutul cursei de admisie. Supapa de admisie nu se deschide imediat, admisia gazului în cilindrii începînd numai după ce presiunea din cilindru devine egală cu presiunea spaţiului de admisie.
Din diagramă reiese că numai o parte a cursei de admisie este folosită efectiv pentru aspiraţia gazului în cilindru, spaţiul cuprins între capacul cilindrului şi piston cînd acesta se găseşte la punctul mort reprezentînd spaţiul vătămător al compresorului în care rămîne un rest neutilizat de gaz. Dacă trebuie să se învingă diferenţe mari de presiune, comprimarea se realizează în mai multe trepte. Se construiesc compresoare în care comprimarea gazului pînă la presiunea finală se realizează în două cicluri de compresiune (bietajate) sau mai multe (multietajate), folosind 1—4 cilindri. Deoarece în timpul comprimării gazele se încălzesc, este necesar ca între etajele de compresie să se facă o răcire a gazelor. Compresoarele multietajate se construiesc de obicei cu pistoane cu dublu efect: la mersul înainte al pistonului, pe o faţă a acestuia are loc comprimarea gazului, iar pe cealaltă faţă admisia gazului; la mersul înapoi al pistonului, acţiunea are loc invers.

Principiu de functionare:

 Leave a Reply

(required)

(required)

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>