informatiitehnice

Iun 012017
 
1
O clasificare a standardelelor europene pe o singura pagina. Este un tabel ce nu trebuie sa lipseasca celor care lucreaza in domeniu sudarii.

Download pdf format here: Overview fusion welding standards clasification

screen shoot welding clasification EN

 Cu impartirea pe culori, sub forma tabelara, in functie de domeniul fiecarui standard, vom sti intodeauna ce standard ne lipseste si in ce standard va trebui sa cautam informatiile necesare.

Pentru varianta editabila, nu ezitati sa ne contactati!

screen shoot welding clasification EN

Download pdf format here:

Overview fusion welding standards clasification

*Multumiri domnului Ing. IWE Nita Valentin pentru sursa recomandata www.svets.se/overview
Sep 132016
 
bare-din-otel-diferite-forme-catalog
In vederea unei bune normari din punct de vedere economic, sunt necesare anumite informatii cum ar fi: aria sectiunii, greutatea barei, abateri admisibile.
Cei care lucreaza in domeniu, cu siguranta nu le lipsesc informatiile din tabelul de mai jos.

Domeniile de utilizare ale barelor sunt funcţie de caracteristicile necesare, acestea au fost cuprinse standarde corespunzătoare.  Catalogul pe care il recomand se ocupă cu următoarele tipuri de bare clasificate conformitate cu standardele germane DIN:

-    Bare cu secţiune circulară (rotunde).
-    Platbenzi.
-    Bare cu secţiune dreptunghiulară.
-    Bare cu secţiune hexagonală.
-    Bare forjate.
-    Bare cu secţiune redusă (sârme).
-    Sârme pentru arcuri.
-    Bare pentru producţia de şuruburi.

Standarde aplicabile:

Compoziţie, proprietăţi, condiţii de livrare:
DIN 17224    Oţeluri inoxidabile de tip Arc
DIN 17440    Oţeluri inoxidabile
DIN 17441    Oţeluri inoxidabile
DIN 17742    Oţeluri Ni- şi Cr- refractare
DIN 17444    Aliaje maleabile de Ni- cu Mo- şi Cr-
SEW 400, 470    Oţeluri înalt aliate forjate şi laminate
EN 10088-1    Oţeluri inoxidabile

Dimensiuni şi abateri admisibile:
DIN 174               Dimensiuni şi abateri admisibile pentru platbenzi
DIN 175               Dimensiuni şi abateri admisibile pentru bare rotunde lustruite, toleranţe conform ISO h9
DIN 176               Bare trase cu secţiune hexagonală, toleranţe conform ISO hll < 65mm, ISO hll >65mm

Download catalog :catalog-bare

Sep 132016
 
eelctrozi-consumabile-sudura
Pentru alegerea cat mai corecta a electrozilor pentru sudare a diferitelor materiale este necesar pentru oricine lucreaza in domeniu constructiilor metalice sa detina un catalog cu clasificarea electrozilor. Puteti downloada de mai jos catalogul recomandat de noi!

Sudarea Aluminiului

Aluminil Si 5; AWS A5.3: E4043; DIN 1732: EL-ALSi 5; Werkstoff nr.: 3.2245
Electrozii de aluminiu universali originali pentru sudură cu arc electric şi lipirea aliajelor de aluminiu cu conţinut de Si până la 7%. A se preîncălzi materialele mai groase înainte de sudare !
Aluminil Si 12; AWS A5.3: E4047 ;DIN 1732: EL-ALSi 12; Werkstoff nr.: 3.2585
Electrozi de aluminiu pentru sudură fină a pieselor turnate din aluminiu, bună potrivire a culorii cu materialul de bază. A se preîncălzi materialele mai groase înainte de sudare !

Aluminil Mn 1; AWS A5.3: E3003; DIN 1732: EL-ALMn; Werkstoff nr.: 3.0516
Electrozi de aluminiu masivi pentru sudură de reparaţii si consrtucţii: piese turnate, tevi, recipienţi, materiale în contact cu apa de mare. A se preîncălzi materialele mai groase înainte de sudare !

Aluminil 99,8;  AWS A5.3: E1100;  DIN 1732: EL-AL99,8;  Werkstoff nr.: 3.0286

Electrozi de aluminiu pentru sudura cu arc electric şi lipire caldă pentru materiale de aluminiu pur Al 99,8 şi Al 99. A se preîncălzi materialele mai groase înainte de sudare

 

Sudarea aliajelor de Cupru

Bronsil;  AWSA5.6: ECuSn-C;  DIN 1733: EL-CuSn-7;

Electrozi Cu-Sn pentru îmbinare şi încărcare aliaje cupru-cupru şi cupru-bronz. Se recomandă a se utiliza pentru inginerie mecanică şi construcţii navale.

Werkstoff nr.: 2.1025;  HILCO CuNi; AWS A5.6: ECuNi; DIN 1733: EL- CuNi30Mn; Werkstoff nr.: 2.0837

Electrozi Cu-Ni cu o excelentă rezistenţă la apa de mare pentru construcţii navale, rafinerii de petrol, industria alimentară, aplicaţii cu rezistenţă la coroziune.

Pentru mai multe detalii downloadati catalogul:catalog-consumabile-pentru-sudura

Aug 012016
 
examinare vizuala cu lanterna
Întrebarea despre cerinţe stabilite privind criteriile suficiente de iluminare adecvată scopului unei examinari vizuale este relevantă doar când este vorba de o examinare prin care se doreşte stabilirea unor caracteristici sau proprietăţi deosebit de clar definite ale obiectului inspectat.

Dacă este vorba de efectuarea unei vizualizari simple asupra întregului obiect sau asupra unor porţiuni, atunci nu sunt necesare cerinţe speciale privind condiţiile de iluminare. În general sunt suficiente deciziile reglementărilor legale de igiena muncii, conform cărora ar trebui să existe o iluminare de cel puţin 150 lx.
Exemple de astfel de sarcini de examinare sunt: verificarea privind completitudinea, starea de curăţenie, starea de finisare, marcajul, etc.

Pentru anumite examinari cu caracter special ar trebui încercată o optimizare în raport cu temperatura culorii, cu contrastul, cu direcţia de iluminare, cu intensitatea iluminării, cu distanţă optimă între sursa de lumina şi obiect, respectiv cu distribuţia intensităţii luminii, în vederea obţinerii celor mai bune condiţii de contrast pentru detaliile care trebuie observate.
Cu excepţia stipulărilor pentru iluminare din reglementările legale de munca şi cu valorile orientative recomandate în DIN 5035, până acum nu sunt cunoscute pentru organismele europene de reglementare nici un fel de informaţii privind valorile minime ale iluminării în cazul examinării vizuale. Conform ASME V-9, pentru “examinare generală” este prescrisă o iluminare minimă de 15 (fc) = 160 lx, iar pentru examinări de detalii de minim 50 fc = 540 lx.

În general, sursa de iluminat trebuie astfel aleasă şi dispusă astfel încât observatorul să nu fie nici orbit, nici deranjat de reflexii. Unele standarde de examinari nedistructive contin recomendari referitoare la directia de iluminare si directia de observare (vizualizare).
In codul ASME V, 9 (T-941 si T-942) se face diferenţa dintre examinarea vizuală directă (T-942) şi examinarea vizuală indirectă (T-941). Examinarea vizuală este considerată “directă” atunci când:
- ochiul se poate apropia de suprafaţa de examinat la cel puţin 24″ (~ 600 mm) şi
- unghiul de privire spre suprafaţa de examinat nu este mai mic de 30grade.
Faţă de prima condiţie mai există încă o limitare. Apropierea maximă a ochiului faţă de obiectul de examinat nu trebuie să scadă sub 300 mm (distanţa de vedere clară).
Prin examinare vizuală indirectă se înţelege examinarea prin folosirea endoscoapelor şi/sau a videocamerelor.

Aug 012016
 
pregatirea suprafetei examinate
În multe cazuri nu este necesară pregătirea prealabilă a suprafeţei componentei de examinat. Câteodată trebuie să se renunţe în mod intenţtionat la pregătirea prealabilă de un anumit tip, de exemplu la examinarea vizuală a construcţiilor din oţel acoperit cu lac în domeniile solicitate dinamic pentru evaluarea distribuţiei de tensiuni mecanice. Fisurile din stratul de lac reprezintă un indiciu pentru amorse de fisuri în substrat. Pe acest fenomen se bazează metoda de încercare cu lac pentru detectarea tensiunilor.

La fel, în cazul pieselor din componenta mecanismelor este oportun să se renunţe cu precădere la o curăţire temeinica. În acest caz, chiar şi fisurile foarte fine devin observabile datorită uleiului “care transpiră”.
La piesele care trebuie supuse unei examinări vizuale în fluxul de fabricaţie nu este de obicei necesară o pregătire prealabilă.
În cazul pieselor “murdare” (cu suprafete contaminate) care sunt supuse unei examinări vizuale, trebuie folosite diferite metode/tehnici de curaţare, în raport cu sarcina de control şi cu tipul şi gradul de contaminare.
Înainte de a cere aplicarea prin sondaj a metodelor de curăţare, o indicaţie generală privind starea necesară a pieselor de inspectat este oportună.
Principiul valabil este ca suprafaţa să se găsească într-o asemenea stare încât indicaţia căutată să poată fi observată cu siguranţă.

Exemplu: carcase turnate din oţel austenitic inoxidabil trebuie examinate pentru numărul şi volumul sudurilor de fabricaţie. Dacă aceste piese turnate ar fi prezentate în stare sablată, sarcina propusă nu ar putea fi realizată. În acest caz ar fi necesar un tratament de decapare chimică în condiţii stabilite.

Metode de curăţare mecanice sunt de exemplu perierea, şlefuită, polizarea, sablarea cu nisip sau cu jet de apă sub presiune.
Ca metode de curăţare termice sunt utilizate: în cuptor, cu flacară deschisă, cu aer fierbinte, tratament prin congelare, dămfuire cu abur fierbinte.
Pentru curăţare chimică se folosesc de exemplu decapanţi şi solvenţi.
Pentru toate metodele de curăţare este valabil principiul conform căruia piesa de tratat nu trebuie deteriorată în privinţa caracteristicilor de utilizare şi nici modificată, punând astfel în discuţie scopul controlului.
Ca exemplu pentru aceasta cerinţă, ne referim la următoarea problematică: ca urmare a sablării, suprafaţa se tasează într-un strat foarte subţire la suprafaţă. Prin aceasta tasare, defectele mici de suprafaţă, ca de exemplu fisurile fine, se pot închide, marginile fisurii lipindu-se şi nemaiputând fi percepute după sablare.
În cazul unei sarcini de control care cere evidentierea unor posibile amorse fine de fisuri, sablarea nu este eficace şi ar trebui aleasă o altă metodă / tehnică de curăţare, de exemplu decaparea chimică. În anumite cazuri – de exemplu la îndepărtarea ţunderului – se poate renunţa cu greu la sablare. Trebuie deci să existe informaţii asupra problemelor ce pot să apară şi într-un astfel de caz să se ia contramăsuri.

Aug 012016
 
examinare vizuala suduri

examinare vizualaNatura a dat oamenilor mai multe “aparate excelente de control”, anume cele 5 simţuri, pipăitul, mirosul, gustul, auzul şi văzul.
Din toate organele de simţ, văzul este cel mai productiv.
“Văzul” permite perceperea mediului înconjurător şi a formelor şi diferenţierea “vizuală” a luminozităţilor şi culorilor.

 

Drept EXAMINARE VIZUALĂ desemnează localizarea şi evaluarea caracteristicilor de calitate ale suprafeţelor (discontinuităţi, devieri ale formei, structura suprafeţei) unui produs cu ajutorul ochiului “neînarmat” sau folosind mijloace optice ajutătoare.

În general se verifică diferit caracteristici geometrice/dimensionale şi optice prin:
PERCEPŢIE. Stabilirea existenţei unei caracteristici, de exemplu sertarul este zimţat sau nu?
COMPARAŢIE. Stabilirea corespondenţei cu o situaţie normală, de exemplu se potriveşte zimţarea cu şablonul (lera)?
EVALUARE. Stabilirea unei valori aproximative, de exemplu cam cât de mare este jocul zimţilor în leră?
NUMĂRARE. Stabilirea numărului exact, de exemplu câţi zimţi are sertarul?
MĂSURARE. Stabilirea valorii exacte, de exemplu cât de mare este jocul zimţilor în leră?

 

Apr 292016
 
profil HEA

Profile late I cu talpi paralele, executie usoara, seria HE-A

Laminate la cald, conform DIN 1025 sect.3 – 1994 si Euronorm 53-62
Tolerante dimensionale conform DIN EN 10034 – 1994

In tabelul de mai jos veti gasi dimensiunile exacte ale unui profil de tip HEA, suprafata in cm patrati, greutatea in kg/m, caracteristici sectionale, gaurire conform DIN 997 precum si caracteristici de rezistenta.

profil Hea sectiune

tabel hea profil hea 2

 

legenda catalog profile

 

 

 

Apr 162016
 
principiul_generatorului_First_Frame

Conductori de curent care sunt deviati in campul magnetic.

Daca un curent electric trece printr-un conductor situat intr-un camp magnetic se creeaza o forta de respingere care incearca sa deplaseze conductorul. Energia depinde de amperaj, densitatea fluxului magnetic şi lungimea conductorului in campul de interferenta.

In timpul procesului de respingere, apare un lucru mecanic, adica, are loc o conversie de energie. Deoarece se creeaza o deplasare in acest proces, avem un proces electrodinamic

Cea mai importanta aplicatie a acestui proces este motorul electric. Prin urmare acest principiu se numeste principiu motor.

Formula pentru Forta de Deviere:
F = B • l • I

F =    forta de deviere [N]
B =    densitatea fluxului magnetic [ V • s / m2 ]
l =    lungimea efectiva a conductorului[ m ]
I =    Curent [ A ]

Inducerea deplasarii (principiul generatorului)

Daca un conductor este deplasat pe verticala spre campul magnetic se creeaza (induce) o tensiune in interiorul conductorului in timpul deplasarii.
In acest caz lucrul mecanic se transforma intr-unul electric. Deoarece inducerea tensiunii este un principiu pentru toate generatoarele, se numeste principiul generatorului.
Inaltimea curentului indus creste in aceeasi relatie cu densitatea fluxului magnetic, viteza deplasarii si lungimea efectiva a conductorului.
Formula pentru inducerea deplasarii:
Ug = B • l • v

Ug    = tensiune indusa [ V ]
B    = densitate flux magnetic [ V • s / m² ]
v    = viteza [ m / s ]
l    = lungime efectiva conductor [ m ]

Apr 142016
 
camp magnetic generat

La aplicarea unui CC la o bobina, prin bobina trece un curent electric, care produce un camp magnetic.
Oprirea alimentarii cu curent are ca rezultat disparitia campului magnetic. Energie care a fost stocata in bobina (campul magnetic) este eliberata in acest moment.
In functie de timp, curentul si tensiunea functioneaza opus unul altuia, dar invers fata de situatia dintr-un condensator.
Curentul intarzie (in faza urmatoare)!

Termen:                 Inductivitate
Prescurtare:         I
Unitate:                 Henry, H [ Vs/A ]
Simbol:                  simbol bobina

simbol bobina intr-un circuit

Bobina area capacitatea stocarii intermediare de energie sub forma unui camp electric.

Cuplarea curentului
Inchiderea comutatorului in circuitul curentului continuu, curentul va fi stocat in spirele bobinei. Aceasta stocare de curent va genera un camp magnetic in jurul conductorului. Acest camp magnetic patrunde in infasurarile bobinei generand o tensiune spre deosebire de tensiunea bateriei aceasta conduce curentul. Tensiunea generata in bobina (indusa) este mai mare si mai rapida iar curentul transforma valoare acesteia intrun camp magnetic. Prin urmare poate sa inceapa imediat dupa conectare, impedanta reactiva in bobina este foarte mare fiind astfel redusa cu scaderea vitezei schimbarii curentului. [vezi video]

Decuplarea curentului
Deschizand comutatorul circuituli de curent, schimbul de viteza al curentului este foarte mare. O tensiune este indusa in bobina care intentioneaza sa mentina fluxul de curent. In acest sens, tensiunea generata la cea mai mare rezistenta in circuit, la deschiderea comutatorului este redusa. Suma de tensiune poate fi mai mare de cat la amorsarea arcului, pentru un termen scurt cu pastrare conducerii curentului pentru o perioada scurta de timp. [vezi video]

 

Electromagnetism

Campurile magnetice se produc prin deplasarea sarcinilor electrice in conductori. Campul magnetic inconjoara conductorul ca un inel.

camp magnetic

Daca conductorul are forma unei bobine atunci se genereaza un camp magnetic similar ca la un magnet.

camp magnetic generat

Doua conductoare paralele, ambele transportand un curent, vor genera o forta.

conductoare paralele transportand curent

Intre conductorii cu aceeasi directie de trecere a curentului fortele de atractie devin mari; intre conductorii cu curenti care trec in directii opuse, unul fata de celalalt, fortele de respingere devin mari.
Current – Camp magnetic – Forta

Transformare, transformator

Sarcina transformatorului in sursele de alimentare cu energie este de a reduce tensiunea care nu este periculoasa pentru sudor si de a marii curentul la un nivel care sa fie suficient pentru procesele de sudare.
Transformatorul principal este format din 2 bobine (infasurari) si un miez de fier.
In cazul In care o tensiune alternativa este conectata la infasurarea de intrare N1, care este, de asemenea, numita primara, intensitatea I a curentului U1 (curentul primar) creaza un camp alternativ in miezul de fier cu flux magnetic F (phi). Acest flux alternativ F este condus de miezul de fier si interactioneaza cu infasurarea secundara N2 . Schimbarile periodice ale fluxului creeaza o tensiune indusa U2 in infasurarea secundara , adica o tensiune alternativa cu aceeasi frecventa cu cea din infasurarea din primara.
Tensiune – Curent – Flux magnetic – Tensiune
legea transformarii,transformator

U1:         U1 tensiune primara [V]
U2:         U2 tensiune secundara [V]
N1:         N1 infasurare primara
N2:         N2 infasurare secundara
I1:         I1 curent primar [A]
I2:         I2 curent secundar [A]

Fiecare conductor ce transporta curent produce un camp magnetic. Se introduce o tensiune intr-o bobina ori de cate ori fluxul magnetic se schimba in aceasta bobina.
Curbele de semnal de curent si campul magnetic format de acesta sunt identice. Liniile de camp magnetice iau calea cu cea mai mica rezistenta, adica trec prin pachetul de tole ale transformatorului.
Prin urmare acestea, de asemenea, trec prin bobina secundara. In cazul in care campul magnetic nu se conformeaza, dar ceea ce se modifica este campul magnetic, o tensiune este indusa pentru o perioada de schimbarea campului magnetic.
legea generala de inductie

 

Apr 132016
 
condensator prescurtare unitate simbol

Un condensator este format din doua “corpuri”, care sunt situate una fata de alta la o anumita distanta. In majoritatea cazurilor, “corpurile” sunt doua placi paralele. Capacitatea condensatorului depinde de marimea placilor si distanta si materialul dintre placi.

Atunci cand se aplica CC la condensator, doar un curent de incarcare trece prin el.
Dupa ce incarcarea este terminata condensatorul are aceeasi tensiune ca sursa de energie.
In functie de timp, curentul si tensiunea functioneaza opuse unul altuia, in timpul procesului. Curentul conduce in faza!
Termen:             Capacitate
Prescurtare:     C
Unitate:             Farad, F [ As/V ]
Simbol: simbol condensator

circuit condensatordiagrama condensator incarcat

Condensatorul are capacitatea de a inmagazina energie sub forma unui camp electric. Prin urmare ambele placi ale condensatorului sunt o magazie pentru stocarea electronilor. Un condensator neincarcat are acelasi numar de electroni liberi pe ambele placi; voltmetrul la dreapta arata zero volti (vezi video).

Incarcarea condensatorului
Inchizand contactorul stang, electronii de pe placa stanga sunt atrasi de polul pozitiv al bateriei in timp ce polul negativ preseaza electronii spre placa inferioara(curentul de incarcare este indicat in ampermetru)

Descarcarea condensatorului
Inchizand contactorul drept, descarcarea curentului trece in condensator. Energia electrica intermediaza in condensator sub forma unui camp elesctric va fi transformata in lumina si caldura in rezistenta ohmica.