Iun 062013
 
centrala gaze

Caracteristica acestui aparat este faptul că fluxul de apă se încălzeşte în timpul cât trece prin aparat; aparatul fiind permanent alimentat cu apă proaspătă de la reţea. In figură este reprezentată schema unui astfel de aparat. Partea principală a aparatului o constituie schimbătorul de căldură, format din ţevi, prin interiorul cărora curge apa. Suprafaţa exterioară a ţevilor este scăldată de flacără şi de gazele calde rezultate din arderea unui gaz, care cedează o mare parte din căldura lor suprafeţei exterioare a schimbătorului de căldură. Cantitatea de căldură transmisă este determinată de coeficientul de schimb de căldură dintre gaze şi peretele schimbătorului. Acest coeficient depinde în special de viteza gazelor de ardere, de diferenţa de temperatură dintre gazele de ardere şi suprafaţa schimbătorului şi de mărimea suprafeţei de contact (din această cauză, ţevile sînt nervurate la exterior). Căldura se transmite de la suprafaţa ţevii spre interiorul acesteia. Cu cit valoarea conductibilităţii termice a materialului ţevilor este mai mare, cu atît cantitatea de căldură transmisă apei este mai mare. Căldura acumulată în peretele interior al ţevii se transmite apei, fiind determinată în special de viteza de curgere a acesteia şi de diferenţa de temperatură dintre peretele ţevii şi apă.

Arderea completă a gazului este asigurată de un arzător. Flacăra de veghe şi siguranţa de aprindere menţin aparatul gata de funcţionare, asigurind evitarea gazelor nearse. Regulatorul debitului de gaze menţine constantă alimentarea cu gaze şi fereşte aparatul de supraîncărcare. Ventilul de gaz este comandat de debitul de apă printr-o membrană şi un tub Ven-turi. Regulatorul debitului de apă menţine constant debitul acesteia, independent de presiunea de la reţea. La regulatorul de temperatură se fixează temperatura dorită pentru apa caldă; cu ajutorul acestuia se poate regla debitul de apă ce trece prin schimbătorul de căldură, influenţanduse astfel temperatura finală a apei.

Atunci cînd se doreşte ca încălzitorul să fie în stare de funcţionare, se aduce maneta de gaz în poziţia «deschis» şi se aprinde gazul care iese prin arzătorul flăcării de veghe. Datorită căldurii flăcării de veghe, un arc din bimetal (siguranţă de aprindere) se deplasează în jos, deschizînd ventilul de siguranţă al arzătorului în poziţia «deschis», gazul principal poate pătrunde sub ventilul de gaz comandat de debitul apei care pană atunci era închis. Dacă se deschide acum robinetul de apă caldă, prin curgerea apei se produce o creştere de presiune la intrarea în tubul Venturi, care determină ridicarea membranei contra presiunii arcului ventilului de gaz, dand posibilitate gazului să treacă spre arzător, unde se aprinde de la flacăra de veghe. In cazul in care curgerea apei se întrerupe, forţa arcului închide ventilul de gaz, eliminand astfel pericolul deteriorării schimbătorului de căldură (siguranţa la lipsa de apă). Acelaşi lucru se întamplă la închiderea ventilului de curgere pentru apa caldă. După închiderea ventilului de gaz, arzătorul se stinge, rămanand numai flacăra de veghe; aparatul este însă gata pentru funcţionare.

Dacă se închide gazul sau dintr-un motiv oarecare se stinge flacăra de veghe, bimetalul se răceşte şi se reîntoarce în poziţia iniţială, închizîndu-se ventilul de siguranţă al aprinderii prin forţa arcului. Gazul nu mai poate ajunge la arzător şi nici să scape nears în atmosferă chiar atunci cand ventilul de apă este deschis şi apa curge prin aparat.
schimbator

 Leave a Reply

(required)

(required)

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>