Ian 172013
 
Motorul Diesel şi-a primit numele după inginerul german Rudolf Diesel, care era să moară în anii 1890 când a explodat un model de probă.

Motoarele Diesel acţionează multe tipuri de vehicule, generatoare şi diferite uti­laje agricole şi industriale. Motorul Diesel este o formă a motorului cu ardere inter­nă. Aceasta înseamnă că în interiorul său arde combustibilul pentru a produce energie me­canică – energie de mişcare. Ca şi într-un motor tipic cu benzină, un amestec exploziv de combustibil vaporizat şi aer împinge unul sau mai multe pistoane în jos prin cilindri. Pistoanele revin în mod repetat în poziţiile lor iniţiale şi apoi sunt din nou împinse în jos. O serie de manivele şi un arbore cotit transformă mişcările de “du-te-vino” ale pistoanelor într-o mişcare circulară sau de rotaţie. Fiecare piston, pe rând, impune arborelui cotit o mişcare de rotaţie şi un volant greu echilibrează forţa produsă.

Motoarele Diesel sunt folosite pe scară largă de autovehiculele pentru transport în comun, precum acest autobuz din Londra. Asemenea motoare sunt mai grele şi mai costisitor de produs decât motoarele cu benzină. Dar ele sunt mai fiabile, mai eficiente şi puţin mai ieftin de folosit decât motoarele cu benzină.
autobuz din Londra

Montarea de turbo încărcătoare duble pe un motor Diesel Cummins. Turbo încărcătoarele sunt unităţi de suflare acţionate de gazele de evacuare ale motorului.

Ele împing un surplus de aer în cilindrii motorului, permiţând arderea unei cantităţi mai mari de amestec de aer şi combustibil într-un volum de cilindru dat. Acest fapt creează o creştere utilă a puterii fără a mări dimensiunea motorului.

Diesel Cummins

Aprinderea
Principala diferenţă între motoarele cu benzină şi motoarele Diesel constă în felul în care este aprins amestecul de combustibil şi aer. In cazul unui motor cu benzină, aceasta se face printr-o scânteie electrică. în cazul unui motor Diesel, aerul din cilindri este comprimat atât de tare încât temperatura sa depăşeşte 500°C – şi uneori atinge chiar 2.480°C. Când se pulverizează combustibilul în motor, temperatura este suficientă pentru a-l aprinde fără să fie nevoie de vreo scânteie.
Unele motoare Diesel au elemenţi electrici de încălzire în cilindri care ajută la vaporizarea combustibilului când un motor rece este pornit. Motoarele mici pot fi pornite prin rotirea unui mâner conectat la arborele cotit. Dar motoarele Diesel mai mari au un motor electric de pornire legat de volant prin roţi dinţate.
Aprinderea prin comprimare face motoarele Diesel să fie mai simple şi astfel mai fiabile decât motoarele cu benzină.Un alt avantaj al motoarelor Diesel este acela că motorina cu care funcţionează necesită mai puţină rafinare, fiind mai ieftină decât benzina. De asemenea, combustibilul este mult mai sigur deoarece, spre deosebire de benzină, motorina nu se aprinde dacă există o flacără în apropierea ei.
Motorul Diesel trebuie să fie mai solid decât un motor cu benzină de putere similară, datorită faptului că cilindrii trebuie să reziste la o presiune mare. Dar funcţionarea la mare presiune are avantajul că motorul este mai eficient.
Ciclul Diesel în patru timpi. In cursa de admisie, pistonul coboară şi aerul pătrunde prin supapa de admisie.

În cursa de compresie, pistonul urcă, comprimând şi încălzind aerul, şi se injectează combustibil. In cursa utilă, amestecul de combustibil şi aer explodează, împingând pistonul în jos. Pistonul urcă în cursa de evacuare, expulzând gazele prin supapa de evacuare.

ciclu diesel in patru timpi

Acţionarea în patru timpi
Fiecare mişcare a unui piston printr-un cilindru se numeşte timp. In cazul unui motor Diesel în patru timpi, fiecare piston coboară prin cilindrul său, în primul timp, şi o supapă de admisie din partea de sus a cilindrului se deschide pentru a permite pătrunderea aerului proaspăt. în al doilea timp, supapa de admisie se închide şi pistonul se mişcă în sus, comprimând şi încălzind aerul de deasupra. Apoi se injectează combustibil prin partea de sus a cilindrului.
Căldura provocată de comprimare provoacă explodarea combustibilului, iar gazele produse împing pistonul în jos prin cilindru în al treilea timp, numit cursă utilă. în al patrulea timp, pistonul se mişcă din nou în sus, împingând gazele afară printr-o supapă de evacuare aflată în partea de sus a cilindrului. Apoi supapa de evacuare se închide şi ciclul în patru timpi se repetă. Viteza cu care acţionează motorul este controlată variindu-se cantitatea de combustibil care se injectează în aerul din cilindri. In mod tipic, pistoanele se mişcă în sus şi în jos de mai multe sute de ori în fiecare secundă.

Motoarele Diesel în patru timpi, cum este acesta, sunt uneori numite motoare “catedrale” datorită faptului că se ridică la înălţime faţă de plăcile lor de bază. Ele propulsează unele nave cisternă, cargouri pentru marfa şi nave rezervor.

Motoarele Diesel în patru timpi

Acţionarea în doi timpi
Într-un tip de motor Diesel în doi timpi, nu există supape de admisie sau de evacuare. In schimb, fiecare piston deschide supapele de admisie şi de evacuare când se apropie de capătul cursei sale utile.

Aerul proaspăt este suflat prin supapa de admisie în cilindru. Acesta împinge gazele de evacuare în afară prin supapa de evacuare din partea opusă a cilindrului. Cilindrul se mişcă apoi din nou în sus prin cilindru, acoperind cele două supape şi comprimând aerul de deasupra sa.
La un alt tip de motor în doi timpi, gazele de evacuare sunt expulzate printr-una sau mai multe supape din partea de sus a cilindrului.

Răcirea
Ca şi în cazul unui motor cu benzină, prin arderea combustibilului în interiorul cilindrilor unui motor Diesel se produce o cantitate foarte mare de căldură. Dacă temperatura motorului creşte prea mult, el devine mai puţin eficient şi se poate avaria. De aceea se foloseşte un sistem de răcire pentru prevenirea încălzirii excesive.

Motoarele răcite cu aer au eleroane ataşate în partea exterioară pentru a le mări suprafaţa care radiază căldura în aerul din jur. Răcirea poate fi îmbunătăţită prin utilizarea unui evantai, acţionat de motor, pentru a sufla aer peste eleroane.
Motoarele răcite cu apă au circuite interioare prin care se pompează apă rece. Apa absoarbe căldura şi ea trebuie răcită înainte de a fi recirculată prin motor. Răcirea se efectuează adesea prin trecerea apei printr-un radiator. Pe vreme rece, unele vehicule rutiere şi bărci folosesc radiatorul pentru a încălzi cabina.

 Leave a Reply

(required)

(required)

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>