Mar 182013
 

ciocanul churkyIncercare de incovoiere prin soc a materialelor cu crestaturi ofera informatii referitoare la comportamentul materialelor pe timpul unei deformari impiedicate, de ex. a unei stari spatiale de tensiune. Testul serveste pentru determinarea lucrului partial la conditii de testare stabilite, cu scopul controlului continuu pentru stabilirea atat a calitatii cat si a uniformitatii materialului si a tramentului.
Un accent deosebit trebuie pus asupra testelor de incovoiere prin soc a imbinarilor sudate deoarece acestea dau informatii speciale referitoare la modificarile de proprietati de material pe timpul sudarii.Pe timpul testelor de incovoiere prin soc o epruveta plasata intre doua suporturi va fi fie rupta de ciocan sau trasa prin suport. Energia de impact consumata va fi masurata.

Standardizare
Testele de incercare de incovoiere prin soc a materialelor cu crestaturi sunt standardizate conform EN 10045. Testarea materialelor metalice prin testele de impact de incovoiere prin soc a materialelor, in cazul unor imbinari sudate, sunt descrise in EN 875. Acest standard descrie in principal pozitia crestaturii.

Termeni
Lucrul de impact – Lucrul de impact KV este energia absorbita la rupere. Unitatea aplicata este Joule.

Energia de impact ak – Energia de impact ak este lucrul la impact KV impartita la sectiunea transversala care trebuie testata. Unitatea aplicata este Joule pe cm2. Cu toate acestea , in viitor, termenul energie de impact, nu ar mai trebui utilizat.
Aspectul ruperii – O importanta sursa de informatii despre materialul este data de aspect din zona ruperii.
In conformitate cu standardul american ASTM-A 370 raportul dintre ruperea prin forfecare si ruperea intregii zone vor fi determinate.
Trebuie sa se distinga intre o zona mata cu un aspect de rupere fibroasa si alta cu un aspect de rupere cristalina.

Temperatura de tranzitie – Temperatura de tranzitie ttr caracterizeaza pozitia unei scaderi pronuntate in curba de lucru de impact – temperatura. Urmatoarele criterii, printre altele, s-au dovedit a fi utilizabile pentru determinarea temperatura de tranzitie:
Temperatura de tranzitie este temperatura la care:
a)    o valoare definita al lucrului de impact va obtinuta, de ex. KV
KV (ISO-V) = 28 Joule
b)    un procentaj definit al lucrului de impact, de mare amplitudine
va fi obtinuta, de ex. 50 %.
c)    un procentaj definit referitor la zona de rupere mata sau firboasa va
aparea, de ex. 50 %.
d)    o valaore definita a largirii laterale va fi obtinuta.

LargireaLargirea laterala – Largirea laterala, de asemenea, ofera posibilitatea pentru determinarea comportarii la rupere a unui material. Aceasta largire laterala este produsa in zona de presiune sub crestatura si poate fi usor masurata utilizand un micrometru cu surub, atunci cand epruveta este luata din suport fara sa fi fost rupta complet.
Testul de incovoiere prin soc a materialelor cu crestaturi in cazul imbinarilor sudate se realizeaza conform EN 875.

In acest sens, lucrul de impact asupra materialului de baza si asupra zonei influentate termic sunt comparate pe timpul testelor de lucru si de proces, in felul acesta, dovedind expertului buna executie a sudurii unui material.

exemple tipiceIn urmatoarele tabele, este prezentata pozitia posibila a epruvetelor cu crestaturi la un test de impactul asupra unor imbinari sudate. Epruvetele sunt luate din piesa de testat astfel incat axa lor longitudinala sa fie transversala articulatiilor sudurii. Acestea trebuie sa fie cat mai apropiate de suprafata piesei de testat. Pentru a determina lucrul de impact al materialului sudat pozitia VWT este cea mai utilizata.

 

Fata cu crestatura paralela cu suprafata epruvetei (Pozitia-S) conform EN 875:1995
tabel1

Fata cu crestatura perpendiculara pe suprafata epruvetei (Pozitia-T)
tabel2

 

 

*Toate articolele de la sectiunea Ingineria Sudarii sunt utile in promovarea examenului IWE/IWI            ISIM Timisoara

 Leave a Reply

(required)

(required)

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>