Mar 272013
 
oxigaz

Tehnica autogena Aceasta tehnica (autogenous (lat.) = lucreaza singur) inseamna lucrul cu materiale sau incalzirea pieselor de lucru folosind flacara. Termenul “Tehnica Autogena” include diferite procese, unde procesul de incalzire este generat de flacara. Procese importante ale flacarii: Indreptarea cu flacara
indreptarea cu flacaraIndreptarea cu flacara este o metoda eficienta pentru corectarea deformarii componentelor.
Este bazata pe principiul fizic conform caruia metalele se dilata la incalzire si se contracta atunci cand se racesc. Daca extinderea este blocata, apar tensiuni de compresiune si rezulta o deformatie plastica. Dupa racire, deformatia plastica ramane, iar zona incalzita se scurteaza.

Incalzirea cu flacara
incalzire cu flacaraTermenul “incalzire cu flacara” se refera la procesul prin care caldura este transferata piesei de lucru prin intermediul flacarii fara ca piesa sa se topeasca sau sa se indeparteze material. Exista o multime de procese diferite.

 

 

Durificarea cu flacara
durificarea materialuluiCand flacara incalzeste suprafata piesei si aceasta se durifica prin incalzirea locala limitata si calire imediata.
Inima piesei nu este influentata de procesul de incalzire.

 

 

Pulverizarea cu flacara
pulverizare cu flacaraProcesul incalzirii cu flacara este folosit pentru prelucrarea suprafetei piesei. Suprafata otelului sau betonului , de exemplu, poate fi curatata sau pregatita pentru o acoperire ulterioara.
In cazul betonul si a pietrelor, prin cresterea rugozitatii se imbunatateste aderenta sau se creeaza texturi deosebite.

 

 

Taiere termica, ex. beton

taierea cu lanceTaierea cu lance creeaza gauri prin strapungere termica.
Lancea de oxigen arde cu afluxul de oxigen. Caldura din reactie permite taierea otelului, betonului sau chiar si pietre.

 

 

Sudare oxi-acetilenica

sudarea oxiacetilenicaCand se sudeaza cu oxi-acetilena se creeaza baia metalica, iar aceasta este influentata limitat si local de flacara oxigen-combustibil sau flacara aer-combustibil.
Avantajele sudarii oxi-acetilena sunt:
-costuri initiale minime
-diversitatea utilizarii echipamentului
-se utilizeaza in orice pozitie de sudare.

Lipire moale si lipire tare

lipire moaleCand se face o lipire moale cu material de umplere ce are punctul de topire mai jos decat materialul de baza material se foloseste flacara. Prin lipirea suprafetelor metalelor se creeaza o imbinare, astfel piesa este realizata.

 

 

Taiere oxi-gaz

taierea oxigazTaierea autogena cu oxi-combustibil se realizeaza prin oxidarea materialului.
Caldura rezultata permite taierea continua. Produsul oxidarii este indepartat din taietura de jetul de oxigen. Din acest motiv se pot taia piese cu grosimi mari.

 

 

Gaurire cu flacara

gaurire cu flacaraGaurire cu flacara functioneaza pe acelasi principiu ca si taierea oxi-combustibil. Suprafataunei piese poate fi gaurita prin aceasta metoda.

 

 

 

Procesul de ardere
Sursa de caldura este o reactie chimica ce rezulta din arderea gazelor combustibile cu oxigen. Aceasta reactie este exoterma.

Acetilena

Acetilena (C2H2) este cel mai utilizat gaz in tehnica autogena. Datorita caracteristicii sale fizice de combustie, este singurul gaz utilizat in toate tehnicile autogene.
Acetilena este un gaz incolor, cu miros usor, volatil si arde usor. Mirosul acetilenei tehnice se datoreaza cantitatilor mici de aditivi ce au in compozitie hidrogen sulfurat si hidruri de sulf. Acetilena are o densitate de 1.10 kg/m³ si este mai usoara decat aerul.
Structura moleculara favorabila conduce la o energie de ardere enorma, cu eficienta mare a flacarii si rata mare de propagare a flacarii.
In contrast cu alte gaze combustibile, energia se elibereaza din momentul divizarii moleculelor. Aceasta energie se numeste caldura de formare sau entalpie de formare. In acest moment acetilena elibereaza deja 8714 kJ/kg. Se adauga deasemenea energia primei faze de combustie cu oxidul din flacara primara. Doar acest tip de flacara este importanta pentru tehnica autogena, ceea ce este un are avantaj al acetilenei.

Caracteristici pentru utilizatori:
-la temperaturi peste 300 °C si presiuni mari, acetilena se descompune in carbon si hidrogen. In acest caz o mare cantitate de caldura se elibereaza si se creeaza presiuni mari. Acesta este motivul pentru care se reduce presiunea la maxim 1.5 bar.
-formeaza o legatura cu cuprul si aliajele sale (acetilena cupru), care conduce la explozii prin frecare sau lovire. Deci acetilena nu trebuie sa intre in contact cu cuprul sau aliaje, care contin mai mult de 70 % cupru.

Acetilena se stocheaza in butelii speciale din otel. Aceste butelii contin o masa poroasa cu scopul de a evita posibila descompunere a acetilenei.
Mai de mult, companiile producatoare, furnizau instalatii mobile sau stationare de producere a acetilenei. Azi, acetilena se livreaza aproape exclusiv in butelii singulare sau in baterii.
Conform SR EN 1089-3 culoarea de marcare a buteliilor de acetilena este castaniu.
Continutul de acetilena din butelie se determina prin cantarire deoarece presiunea este dependenta de temperatura.

Volumul
0.32 kg acetilena corespunde unui litru din volumul buteliei. Cantitatea de solvent depinde de presiune si temperatura. Uzual 10 kg de acetilena se poate dizolva in circa 50 litri din capacitatea buteliei (corespunzator la 9 m³ de gaz in atmosfera).
In butelie se creeaza un echilibru intre faza gazoasa si cea lichida a acetilenei.

Pentru o butelie de 50kg debitul permis este:
-consum de durata scurta:     1000 litri / ora
-consum de lunga durata:    500-700 litre / ora

Datorita structurii si energiei legaturilor acetilena se divide cu usurinta in carbon si hidrogen. Atfel se obtin cresteri ale temperaturii si presiunii ce accelereaza descompunerea (progresie exploziva).
Din aceasta cauza acetilena in stare gazoaza nu poate fi depozitata sub presiune in cilindrii.

 

 Leave a Reply

(required)

(required)

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>