Aug 012016
 
pregatirea suprafetei examinate
În multe cazuri nu este necesară pregătirea prealabilă a suprafeţei componentei de examinat. Câteodată trebuie să se renunţe în mod intenţtionat la pregătirea prealabilă de un anumit tip, de exemplu la examinarea vizuală a construcţiilor din oţel acoperit cu lac în domeniile solicitate dinamic pentru evaluarea distribuţiei de tensiuni mecanice. Fisurile din stratul de lac reprezintă un indiciu pentru amorse de fisuri în substrat. Pe acest fenomen se bazează metoda de încercare cu lac pentru detectarea tensiunilor.

La fel, în cazul pieselor din componenta mecanismelor este oportun să se renunţe cu precădere la o curăţire temeinica. În acest caz, chiar şi fisurile foarte fine devin observabile datorită uleiului “care transpiră”.
La piesele care trebuie supuse unei examinări vizuale în fluxul de fabricaţie nu este de obicei necesară o pregătire prealabilă.
În cazul pieselor “murdare” (cu suprafete contaminate) care sunt supuse unei examinări vizuale, trebuie folosite diferite metode/tehnici de curaţare, în raport cu sarcina de control şi cu tipul şi gradul de contaminare.
Înainte de a cere aplicarea prin sondaj a metodelor de curăţare, o indicaţie generală privind starea necesară a pieselor de inspectat este oportună.
Principiul valabil este ca suprafaţa să se găsească într-o asemenea stare încât indicaţia căutată să poată fi observată cu siguranţă.

Exemplu: carcase turnate din oţel austenitic inoxidabil trebuie examinate pentru numărul şi volumul sudurilor de fabricaţie. Dacă aceste piese turnate ar fi prezentate în stare sablată, sarcina propusă nu ar putea fi realizată. În acest caz ar fi necesar un tratament de decapare chimică în condiţii stabilite.

Metode de curăţare mecanice sunt de exemplu perierea, şlefuită, polizarea, sablarea cu nisip sau cu jet de apă sub presiune.
Ca metode de curăţare termice sunt utilizate: în cuptor, cu flacară deschisă, cu aer fierbinte, tratament prin congelare, dămfuire cu abur fierbinte.
Pentru curăţare chimică se folosesc de exemplu decapanţi şi solvenţi.
Pentru toate metodele de curăţare este valabil principiul conform căruia piesa de tratat nu trebuie deteriorată în privinţa caracteristicilor de utilizare şi nici modificată, punând astfel în discuţie scopul controlului.
Ca exemplu pentru aceasta cerinţă, ne referim la următoarea problematică: ca urmare a sablării, suprafaţa se tasează într-un strat foarte subţire la suprafaţă. Prin aceasta tasare, defectele mici de suprafaţă, ca de exemplu fisurile fine, se pot închide, marginile fisurii lipindu-se şi nemaiputând fi percepute după sablare.
În cazul unei sarcini de control care cere evidentierea unor posibile amorse fine de fisuri, sablarea nu este eficace şi ar trebui aleasă o altă metodă / tehnică de curăţare, de exemplu decaparea chimică. În anumite cazuri – de exemplu la îndepărtarea ţunderului – se poate renunţa cu greu la sablare. Trebuie deci să existe informaţii asupra problemelor ce pot să apară şi într-un astfel de caz să se ia contramăsuri.

 Leave a Reply

(required)

(required)

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>