Noi 182013
 
mass-media logo
Trăim într-o lume media. In ţările industrializate, oricine poate primi informaţii despre orice, la orice oră. Mass-media clasică – mai ales ziarele, radioul sau televiziunea – intră în legătură cu publicul larg, iar internetul este cel care facilitează comunicarea şi accesul la informaţii.

MASS-MEDIA vizează circulaţia informaţiei, timpul liber, publicitatea, fiind totodată, un organism de control.
FORME IMPORTANTE DE MEDIA: ziare, reviste, radio, televiziune, internet şi telefoane mobile.
LIBERTATEA PRESEI reprezintă unul dintre principiile esenpale ale democraţiei.
ALEGEREA ŞI PREZENTAREA SUBIECTELOR influenţează publicul.
Media vine din latinescul medium, „mijloc”.

Mass-media este un mijloc sau o serie de mijloace prin care se difuzează ştiri şi informaţii. Termenul de mass-media a fost inventat în anii 1920 de anglofoni, odată cu apariţia radioului, ziarelor şi revistelor. De atunci, ea a exercitat un impact puternic în ceea ce priveşte percepţia realităţii. Presa, radioul, televiziunea şi internetul constituie, în principal, mass-media. Elementul comun al acestor mijloace de informare rezidă în prezenţa lor publică şi indirectă în viaţa oamenilor, prin intermediul unor mijloace tehnice de distribuţie.

“POTRIVIT STUDIILOR, se cheltuiesc aprox. 400 de miliarde de dolari pentru publicitate, iar suma este în continuă creştere.”
“ÎN 1991, ONU a declarat 3 mai Ziua Mondială a Libertăţii Presei.”

Mass-media trebuie să îndeplinească diferite obligaţii în societate, una dintre ele fiind cea de informare. Ea trebuie să informeze consumatorii într-o manieră completă, obiectivă şi Inteligibilă, pentru ca aceştia să fie în măsură să urmărească şi să înţeleagă evenimentele politice şi economice, presa fiind şi un organism de control. Acesta este motivul pentru care presa este adesea numită “a patra putere în stat“. Mai mult decât atât,

“ÎN ÎNTREAGA LUME există astăzi mai mult de 300 000 de ziare şi reviste, aprox. 30 000 de posturi de radio, 3000 de canale de televiziune şi 6000 de baze de date.”

mass-media ar trebui sa contribuie la formarea opiniilor politice şi a percepţiilor. Cu toate acestea, obiectivitatea şi imparţialitatea necondiţionate reprezintă un ideal imposibil de atins. Fluxul de informaţii din societatea modernă este atât de mare, încât expunerea tuturor evenimentelor care au loc este imposibil de realizat din punct de vedere jurnalistic. Pornind de la aceasta, are loc o selecţie preliminară a informaţiilor, lucru care implică un anumit grad de manipulare, imposibil de evitat.

jurnalisti protestandPentru ca presa să îşi îndeplinească obligaţiile cât mai bine cu putinţă, aceasta ar trebui să se elibereze de influenţele politice şi economice. Dreptul la libertatea de expresie, parte componentă a mass-media. reprezintă unul dintre drepturile de bază ale democraţiei. Cu toate acestea, există anumite reglementări care limitează libertatea presei. 0 persoană nu ar trebui să fie calomniată şi defăimată sau să i se strice pe nedrept reputaţia.

O mare parte dintre sursele de finanţare ale mass-media provine din difuzarea spoturilor publicitare. Astfel, pe de o parte, costurile către consumator dispar, de exemplu telespectatorul nu trebuie să plătească nimic către televiziunile private, iar ziarele şi revistele devin accesibile ca preţ doar datorită publicităţii. Pentru susţinători este foarte clar publicitatea asigură diversitate in media, iar numărul variat de opinii devine astfel posibil. Pe de altă parte, media se străduie să creeze un bun mediu publicitar. Această tensiune intre datoria publică a mass-media şi competiţia pentru miliarde din publicitate e în continuă creştere.

 Leave a Reply

(required)

(required)

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>