Dec 172014
 
examen

Test Ingineri sudori

Completeaza acest test daca esti Inginer sudor si trimite-ne si noua raspunsul!
1.    Sudarea WIG in curent continuu energia arcului electric se repartizeaza astfel:
a.    70% la catod si 30% la anod
b.    50% la catod si 50% la anod
c.    30% la catod si 70% la anod
d.    20% la catod si 80% la anod
2.    Caracteristica statica a sursei la sudarea MAG este:
a.    Coboratoare
b.    Urcatoare
c.    Rigida
d.    Rigida sau coboratoare
3.    Metalul depus cu electrozi bazici se remarca prin:
a.    Rezistenta
b.    Tenacitate
c.    Aspect
4.    Trecerea prin pulverizare se realizeaza la:
a.    Curent mic si protectie in argon
b.    Curent mare si protectie in argon
c.    Curent mare si protectie in CO2
d.    Curent mic si protectie in CO2
5.    Curentul de sudare la sudarea cu electrozi inveliti cu un electrod cu diametru 4mm din otel carbon este de cca:
a.    100 A
b.    180 A
c.    250 A
d.    300 A
6.    Electrozii cu un continut scazut de hidrogen au invelis:
a.    Acid
b.    Rutilic
c.    Bazic
d.    Celulozic
7.    Presiunea maxima intr-o butelie de oxigen este:
a.    2 at
b.    15  at
c.    50  at
d.    150-200 at
8.    Sudarea spre dreapta se recomanda
a.    Table subtiri
b.    La table groase
c.    La sudarea de incarcare
d.    La sudarea in pozitie
9.    Reglarea exterioara a arcului electric se face in cazul unei surse de sudare cu caracteristica:
a.    Rigida
b.    Cazatoare
c.    Rigida sau cazatoare
d.    Cazatoare
10.    Autoreglarea arcului electric se aplica la sudarea cu:
a.    Sursa cu caracteristica cazatoare cu o sarma cu diametru mic
b.    Sursa cu caracteristica rigida cu o sarma cu diametru mic
c.    Sursa cu caracteristica rigida indiferent de diametrul sarmei
d.    Sursa cu caracteristica cazatoare indiferent de diametrul sarmei
11.    Inainte de utilizare este obligatorie calcinarea electrozilor:
a.    Acizi
b.    Rutilici
c.    Bazici
d.    Celulozici
12.    Curentul de sudare influienteaza in mod semnificativ:
a.    Suprainaltarea sudurii
b.    Patrunderea sudurii
c.    Aspectul sudurii
d.    Latimea sudurii
13.    Microsablarea se realizeaza la:
a.    Sudarea cu electrozi inveliti
b.    Sudarea WIG cu CC-
c.    Sudarea WIG cu CC+
d.    Sudarea MAG
14.    Porozitatea la sudarea MAG poate fi cauzata de:
a.    Curent de sudare prea mare
b.    Debit de gaz inadecvat
c.    Viteza de sudare prea mica
d.    Viteza de sudare prea mare
15.    Stropirea este un defect tipic pentru:
a.    Sudarea cu electrozi inveliti
b.    Sudarea WIG
c.    Sudaera MAG
d.    Sudarea prin presiune
16.    La sudarea sub flux poate fi obtinuta o aliere prin flux daca se lucreaza cu:
a.    Flux topit
b.    Flux ceramic
c.    Orice tip de flux
d.    Nu se poate obtine aliere decat prin sarma
17.    Dilutia la sudare MAG este:
a.    10-20%
b.    20-30%
c.    40-50%
d.    60-80%
18.    Rata depunerii la sudarea cu electrozi inveliti este:
a.    1g/s
b.    5g/s
c.    10g/s
d.    50g/s
19.    Temperatura maxima a flacarii oxiacetilenice este:
a.    2200 °C
b.    3200 °C
c.    4200 °C
d.    5200°C
20.    Se foloseste o sursa cu caracteristica  statica cazatoare la:
a.    Sudarea sub strat de flux in orice conditii
b.    Sudarea sub strat de flux in orice conditii
c.    Sudarea WIG
d.    Sudarea MIG/MAG
21.    Masuri de reducere a suflajului magnetic:
a.    Sudarea in curent continuu
b.    Marimea curentului de sudare
c.    Micsorarea curentului de sudare
d.    Cresterea tensiunii arcului electric
22.    Cu cresterea energiei liniare la sudare se produce:
a.    Scaderea vitezei de racire a sudurii
b.    Cresterea vitezei de racire a sudurii
c.    Cresterea duritatii sudurii
d.    Scaderea temperaturii intre treceri
23.    Energia liniara la sudare sub strat de flux este:
a.    1-5 KJ/cm
b.    10-20 KJ/cm
c.    20-50 KJ/cm
d.    50-100 KJ/cm
24.    La sudarea WIG a otelurilor inoxidabile se foloseste ca gaz de protectie:
a.    Argonul cu adaos de hidrogen
b.    Heliu
c.    Bioxidul de Carbon
d.    Amestec Argon-Dioxid de carbon
25.    Presiunea maxima intr-o butelie de acetilena este:
a.    15 atm
b.    150 atm
c.    2 atm
d.    50 atm
26.    Comparativ cu heliul argonul are:
a.    Potential de ionizare mai inalt si densitate mai mica
b.    Potential de ionizare mai scazut si densitate mai mica
c.    Potential de ionizare mai scazut si densitate mai mare
d.    Pret de cost mai mic
27.    Tensiunea arcului la sudare WIG este:
a.    10-25V
b.    20-40V
c.    30-60V
d.    Peste 60V
28.    La sudarea MIG cu trecere prin pulverizare dimensiunea picaturii scade cu:
a.    Cresterea curentului de sudare
b.    Scaderea curentului de sudare
c.    Cresterea tensiunii arcului
d.    Cresterea vitezei de sudare
29.    La sudarea MIG/MAG viteza de avans a sarmei este:
a.    Proportionala cu tensiunea arcului
b.    Proportionala cu diametrul sarmei
c.    Constanta
d.    Egala cu viteza de topire a sarmei
30.    Curentul de sudare sub strat de flux la o sarma cu diametrul de 4 mm este:
a.    100-180A
b.    250-500A
c.    450-750A
d.    750-1500A

31.    Sudarea WIG amorsarea arcului electric:
a  este mai usoara in heliu decat argon
b este mai dificila in heliu decat in argon
c. se face mai usor la sudarea in curent alternativ decat la sudarea in curent continuu
d. se poate face exclusiv prin curenti de inalta frecventa
32.La sudarea cu plasma comparativ cu sudarea WIG
a.  arcul electric este mai concentrat
b  curentul de sudare este mai mare
c. tensiunea arcului este mai mare
d. energia liniara este mai mica
33. La sudarea cu fascicul de electroni:
a. se poate opera cu diferite tipuri de rosturi la sudare
b. energia liniara este foarte mare
c. pot fi sudate practic toate materialele metalice
d. se sudeaza cu dificultate materialele metalice cu conductibilitate termica mare
34 . Sudarea cu laser se caracterizeaza prin:
a. putere specifica foarte mare
b. putere specifica foarte mica
c. operare in vid
d. operarea cu materiail de adaos
35. Aptitudinea la sudarea cu laser a unui material depinde de :
a. temperatura de topire materialului
b. culoarea materialului
c. densitatea materialului
d. lungimea de unda  a radiatie laser
36. Imbinarea cap la cap printr-o  trecere a unor table de aliaj de aluminiu cu grosimea de 75 mm poate fi realizata prin:
a. sudare MIG,
b. sudare cu plasma
c. sudare cu laser
d.sudare cu fascicul de electroni
37. Imbinarea cap la cap printr-o  trecere a unor table de aliaj de aluminiu cu grosimea de 0,5  mm poate fi realizata prin:
a. sudare MIG
b. sudare sub flux
c. sudare cu laser
d. sudare cu fascicul de electroni
38. La ce procedeu de sudare se poate opera cu urmatori parametri de sudare: tensiune de accelerare 150 kV si  curent  de sudare 100 mA:
a. sudare cu laser
b. sudare cu fascicul de electroni
c. sudare cu inalta frecventa
d. sudare cu impulsuri magnetice
39. Despre ce procedeu este vorba la utilizarea urmatorilor parametri de sudare -  curent de sudare 20A, tensiunea arcului 40 V, viteza de sudare1  m/min:
a. sudare WIG
b. sudare MIG
c. sudaare cu plasma
d. sudare sub strat de flux
40.  O deschidere a rostului cat mai mica se cere la:
a. sudarea WIG
b. sudarea MAG
c. sudarea cu laser
d. sudarea cu fascicul de electric.

CAP 2

1.    Susceptibilitatea unui otel slab aliat fata de fisurarea la cald se estimeaza prin:
a.    Indicele de fisurare stabilit in functie de compozitia chimica
b.    Carbonul echivalent
c.    Duritatea maxima

2.    Reducerea pericolului de fisurare la cald se face prin:
a.    Preincalzire si reducerea continutului de hidrogen
b.    Detensionare dupa sudare
c.    Micsorarea intervalului de cristalizare
d.    Micsorarea coeficientului de forma al sudurii

3.    Susceptibilitatea unui material fata de fisurarea la cald se apreciaza prin:
a.    Incercari de incovoiere prin soc
b.    Incercari pe probe cu deformare variabila
c.    Proba CTS

4.    Susceptibilitatea unui material fata de fisurarea la rece se apreciaza prin:
a.    Incercari de incovoiere prin soc
b.    Incercari de probe cu deformare variabila
c.    Proba CTS

5.    Fisurarea la rece este promovata de:
a.    Continutul de impuritati, in primul rand sulf
b.    Fragilizarea prin constituienti duri, coroziunea intergranulara
c.    Prezenta hidrogenului

6.    Tendinta de fisurare prin destramare lamelara se apreciaza prin:
a.    Alungirea la rupere si continutul de sulf?
b.    Contractia transversala pe directia grosimii si continutul de sulf
c.    Contractia transversala pe directia grosimii si carbonul echivalent

7.    Susceptibilitatea unui otel la fisurarea la reincalzire se apreciaza prin:
a.    Incercari de tractiune la cald
b.    Carbonul echivalent Pcm
c.    In functie de continutul de Mo, Cr si V

8.    Criteriul duritatii maxime in ZIT de 350 HV5 se aplica:
a.    La orice otel
b.    La orice otel aliat
c.    La unele oteluri slab aliate

9.    La sudarea otelurilor carbon odata cu cresterea energiei liniare:
a.    Creste energia de rupere prin soc
b.    Scade rezistenta la rupere a sudurii
c.    Scade duritatea
10.    Tenacitatea la temperaturi scazute la sudarea otelurilor slab aliate poate fi imbunatatita prin:
a.    Preincalzire si sudare cu energie liniara mare
b.    Sudarea cu energie liniara controlata
c.    Utilizarea unor materiale de adaos cu continut scazut de hidrogen

11.    Cresterea continutului de C la un otel carbon are ca efect:
a.    Inrautatirea tenacitatii, scaderea rezistentei la rupere
b.    Scaderea rezistentei la rupere, scaderea plasticitatii
c.    Cresterea rezistentei la rupere, scaderea plasticitatii, scaderea tenacitatii

12.    Sudarea cu energie liniara mare in conditii de productivitate ridicata (numar mic de treceri, etc.) se aplica la:
a.    Orice otel carbon sau slab aliat
b.    Oteluri slab aliate cu granulatie fina
c.    Oteluri carbon laminate, oteluri slab aliate normalizate

13.    La un otel carbon cu C>0,4% sudarea se face:
a.    Cu preincalzire si energie liniara mare
b.    Fara preincalzire si energie liniara mica
c.    Cu preincalzire si energie liniara mica
d.    Fara preincalzire si energie mare

14.    Probleme principale la sudarea unui otel slab aliat cu granulatie fina:
a.    Pericol de fisurare la rece si la cald
b.    Imbatranirea si deteriorarea caracteristicilor de tenacitate
c.    Determinarea caracteristicilor de tenacitate si pericol de fisurare la rece

15.    La sudarea otelurilor slab aliate materialul de adaos se alege in functie de:
a.    Rezistenta de rupere a materialul de baza
b.    Compozitia chimica si rezistenta la rupere a materialului de baza
c.    Marimea carbonului echivalent

16.    Otelurire termorezistente sunt oteluri:
a.    Slab aliate cu Ni
b.    Inalt aliate cu Cr
c.    Slab aliate ci Cr si Mo

17.    Otelurile termorezistente:
a.    Au o comportare la sudare foarte buna
b.    Nu ridica probleme la sudare, cu exceptia sensibilitatii la fisurare la cald
c.    Sunt sensibile la fisurarea la rece si la conditiile de tratament termic dupa sudare

18.    Un otel avand 2,25% Cr si 1%Mo:
a.    Este slab aliat cu granulatie fina
b.    Este termorezistent
c.    Se sudeaza cu o preincalzire la peste 250°C
d.    Dupa sudare se trateaza termic

19.    Un continut mai redus de hidrogen in cusatura poate fi realizat prin:
a.    Utilizarea unor electrozi cu invelis rutilic
b.    Utilizarea unor electrozi cu invelis bazic
c.    Uscarea (Calcinarea) electrozilor inainte de sudare

20.    Fragilizarea in trepte:
a.    Un fenomen ce apare la sudarea otelurilor carbon cu continut inalt de carbon
b.    O metoda de investigare a sensibilitatii la fisurare la rece
c.    O metoda de simulare a conditiilor de exploatare de lunga durata la temperaturi inalte
21.    Otelurile aliate inoxidabile au:
a.    Peste 6% Cr
b.    Peste 12% Cr
c.    Peste 18%  Ni
d.    Cca 18%Cr si 8%Ni

22.    La sudarea otelurilor inoxidabile austenitice apar urmatoarele probleme:
a.    Fisurarea la cald si coroziunea sub tensiune
b.    Coroziunea intergranulara
c.    Fisurarea la cald, coroziunea intergranulara, faza σ

23.    Utilizarea unui material de adaos austenitic cu adaos de 3-7% ferita la sudarea unui otel inoxidabil austenitic are ca efect reducerea pericolului de:
a.    Coroziune intergranulara
b.    Faza σ
c.    Fisurare la cald
d.    Coroziunea sub tensiune

24.    Dintre otelurile inoxidabile nu au proprietati magnetice:
a.    Otelurile magnetice
b.    Otelurile feritice
c.    Otelurile martensitice

25.    La sudarea otelurilor inoxidabile feritice apar probleme:
a.    Fisurarea la cald, coroziune intergranulara, faza σ
b.    Coroziune intergranulara, cresterea grauntilor, faza σ, fragilizarea la 450-500°C
c.    Cresterea grauntilor, fisurare la rece, faza σ

26.    Otelurile criogenice sunt destinate exploatarii la:
a.    Temperaturi inalte
b.    Temperaturi scazute
c.    Medii puternic corozive

27.    O dificultate specifica sudarii otelurilor criogenice este:
a.    Tendinte de deformare mare a imbinarii
b.    Pericol mare de fisurare la rece
c.    Magnetismul ridicat

28.    Orice racire rapida dupa sudare este necesara la sudarea urmatoarelor materiale:
a.    Oteluri inoxidabile austenitice
b.    Oteluri slab aliate
c.    Oteluri austenitice manganoase
d.    Aluminiu
e.    Titan

29.    Sudarea fontei se face:
a.    In orice pozitie de sudare
b.    Cu electrozi de fonta fara preincalzire
c.    Cu electrozi de fonta si preincalzire la 800°C
d.    Cu electrozi de Ni fara preincalzire
e.    Cu electrozi de Ni cu preincalzire la 400°C

30.    Boala de hidrogen este un fenomen caracteristic la sudarea:
a.    Otelurilor turnate
b.    Fontei
c.    Aluminiului
d.    Cuprului

31.    Sudarea MIG a aluminiului se realizeaza:
a.    In CC-
b.    In CC+
c.    In CA
32.    Problema principala la sudarea materialuli reactive este:
a.    Pericolul de fisurare
b.    Sensibilitatea mare fata de actiunea gazelor
c.    Sensibilitatea la formarea porilor

33.    Este admisa prelucrarea rosturilor prin taierea cu flacara la urmatoarele materiale:
a.    Toate otelurile
b.    Oteluri carbon si slab aliate, aluminiu, cupru
c.    Oteluri carbon si slab aliate

34.    Otelurile inoxidabile se sudeaza cu materiale de adaos:
a.    De acelasi tip ca materialul de baza
b.    Aliaje de Ni
c.    Cu continut scazut de C si invalis bazic

35.    La sudarea unui otel carbon cu un otel inoxidabil austenitic materialul de adaos va fi:
a.    Otel carbon
b.    Otel inoxidabil austenitic sau austenito-feritic
c.    Oricare dintre ele (a si b)

36.    Otelurile inoxidabile duplex:
a.    Sunt realizate prin placarea unui suport din otel feritic cu otel austenitic
b.    Au structura austenito-feritica in proportie de cca 50%-50%
c.    Au o limita de curgere si o rezistenta la coroziune fisuranta sub tensiune mai mare decat otelurile inoxidabile austenitice

37.    Un otel avand 21-25 % Cr si 5-7Ni este:
a.    Inoxidabil feritic
b.    Inoxidabil austenitic
c.    Duplex
d.    Criogenic

38.    Otelul OL 52 este:
a.    Un otel carbon avand limite de curgere de min. 520 N/mm2
b.    Un otel slab aliat avand rezistenta la rupere de min. 520 N/mm2
c.    Un otel carbon avand 0.52 %C

39.    La sudarea materialelor refractare apar:
a.    Sensibilitate la gaze
b.    Pericol de fisurare la cald
c.    Fragilizare in ZIT

40.    Incepand cu ce continut de carbon un otel carbon trebuie sudat cu precautii?
a.    0.11 %
b.    0.33 %
c.    0.22 %
d.    0.44%

41.    Care din otelurile de mai jos este termorezistent?
a.    OLC 45
b.    10TiNiCr180
c.    10Ni35
d.    16Mo3

  One Response to “Provocare pentru absolventii facultatii de Ingineria Sudarii”

  1. 1c 2c 3ab 4b 5b 6c 7d 8b 9bd 10c 11c 12b 13c 14b 15c 16b 17b 18a 19b 20la sudarea cu electrozi inveliti 21c 22b 23c 24a 25c 26bd 27a 28a 29c 30c 31b 32a 33c 34b 35d 36d 37c 38- 39c 40d
    1a 2d 3b 4c 5c 6b 7- 8a 9c 10- 11c 12- 13a 14c 15b 16c 17- 18c 19c 20- 21b 22c 23b 24c 25b 26b 27b 28- 29d 30d 31b 32b 33c 34- 35b 36b 37b 38b 39c 40c 41d

    Am folosit ” – ” acolo unde nu am stiut ce raspuns sa dau

    Am sa va rog sa-mi oferiti un feedback in legatura cu aceste raspunsuri.

    Multumesc!

 Leave a Reply

(required)

(required)

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>