Mai 312013
 
Aparat foto
In principiu, nu există diferenţă între un aparat normal de fotografiat şi un aparat de filmat; cu aparatul de filmat se pot- înregistra într-un timp scurt imagini multe, una după alta, dand, la o proiecţie corespunzătoare, impresia mişcării.

In figura de mai jos este reprezentat traseul filmului în aparatul de filmat: pe tamburul de derulare se află filmul neexpus şi care este adus cu ajutorul unei role transportoare în faţa ferestrei de imagine. Acţionarea rolei de transport se face cu ajutorul unui mecanism cu arc sau al unui electromotor mic. Plăcuţele de presiune servesc pentru o aşezare strinsă a filmului pe rolă. O placă de presare apasă filmul pe fereastra de imagine pentru asigurarea unei poziţii plane, astfel încît la expunere filmul să nu se deplaseze. După expunere, grifa transportă filmul mai departe cu mărimea unei imagini. Întrucat transportul se face sacadat (cu smucituri), iar rola de transport a filmului are mers continuu, filmul trebuie să fie încărcat cu bucle de compensare. In timp ce grifa transportă filmul, obturatorul rotativ acoperă fereastra imaginii, pentru ca apoi să o descopere un anumit interval de timp (aproximativ 1/32—1/50 s), necesar expunerii filmului. Mişcările grifei şi cele ale diafragmei trebuie să fie în consecinţă perfect sincrone.

schema unei camere de luat vederi

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Funcţionarea grifei: grifa este ancorată într-un ax rotativ, cu un braţ mobil. Cîrligul grifei prinde filmul de perforaţie şi îl mişcă puţin înainte, întrucît partea opusă a grifei execută o mişcare excentrică. La camerele de luat vederi cu film îngust, filmul este reţinut atît timp cît este necesar expunerii. Obturatorul rotativ are deci rolul să acopere filmul în timpul expunerii. Obturatorul este construit dintr-un disc rotund din care s-au decupat sectoare de diverse unghiuri (obturator cu sector). La 16 imagini pe secundă, un sector de 180\ corespunde unui timp de expunere de 1/32 s.

Modul de functionare a grifei antrenate

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Diferitele viteze de filmare (imagini/s) se pot varia cu un regulator mic. Pe un ax sunt aşezate mici greutăţi deplasabile centrifugal, care menţin un disc. în poziţie de repaus un arc împinge discul spre exterior. Cînd axul se roteşte, greutăţile sunt az-vîrlite spre exterior şi atrag discul către un butuc de frecare care determină viteza de rotaţie a axului. Cu cît butucul de frecare este plasat mai spre stînga, cu atît viteza de rotaţie este mai mare. Filmarea cu acceleratorul sau încetinitorul depinde numai de raportul dintre viteza de filmare şi viteza de proiecţie. Dacă filmul se realizează cu o viteză mai mică decît cea cu care se proiectează, atunci în unitatea de timp trece prin proiector o cantitate mai mare de film, decat a trecut prin camera de filmat. Prin aceasta mişcările sunt accelerate. Cu «lupa» de întîrziere (încetinire), lucrurile se petrec invers; în unitatea de timp, trec mai puţine imagini prin proiector decît prin cameră şi astfel mişcările sînt încetinite.

 

 Leave a Reply

(required)

(required)

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>